Date geografice

   Asezată la poalele munţilor Gurghiului, pe valea Târnavei Mici, cu un potenţial balnear si terapeutic recunoscut în ţară si în afara hotarelor ţării, orasul Sovata reprezintă unul din elementele principale care recomandă judeţul Mures ca destinaţie turistică. Unitatea aparţine depresiunilor de tip subcarpatic din estul Podisului Târnavelor, depresiuni care fac legătura cu lanţul eruptiv Gurghiu – Harghita. Situat la o altitudine medie de 500 m, localitatea este mărginită la vest de dealul Becheci cu altitudine de 1078 m, la nord este încadrată de Dealul Ciresul (956 m), iar spre est de Dealul Stejarului (649 m), Dealul Capela ( 715 m ), Dealul Mic şi Muntele de Sare la nord-est. Dealurile împădurite care înconjoară localitatea sunt dominate de Masivul Saca (1777 m) aparţinând Munţilor Gurghiului. Pâraiele izvorâte din acest masiv, Sovata si Sebes, mărginesc localitatea spre sud si spre nord-est.

   Al şaselea oraş după mărime al judeţului, Sovata se află la o distanţă de 60 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Târgu-Mureş, fiind legat de reţeaua de localităţi a ţării prin drumul naţional DN 13-Bălăuşeri–Tg. Mureş într-o direcţie şi Odorhei–Miercurea Ciuc în cealaltă, respectiv DN 13A şi DJ 153, drum ce realizează legătura Sovata–Eremitu–Reghin.

   Principalul colector al reţelei hidrografice din zona localităţii Sovata este râul Târnava Mică, care izvorăşte din munţii Harghitei şi este afluentul râului Mureş. Orasul Sovata s-a dezvoltat în amonte de confluenţa pârâului Sovata cu Târnava Mică, pe valea pârâului Sovata si afluenţi, cât si pe valea pârâului Sebes şi Iuhod, pârâuri care confluează cu râul Târnava Mică la sud de localitate.

   Reţeaua hidrografică este foarte deasă, cu debite permanente si caracter puţin torenţial. Pârâul Sovata şi Sebeş culeg apele pâraielor cu debit mic permanent, apele provenite din torenţi şi apele de şiroire din zona băilor şi partea nordică a oraşului. Afluenţi de mică lungime a Pârâului Sovata sunt pâraiele Săcădat, Răchitiş, Restad, Sărat şi Vâlceaua Băilor.

   Un aspect deosebit al reţelei hidrografice îl reprezintă existenţa lacurilor sărate pe teritoriul actual al staţiunii balneoclimaterice, lacuri care au luat naştere datorită faptului că oraşul este aşezat în întregime pe un masiv de sare.

   Lacurile sărate de origine carstosalină (dizolvarea sării si tasarea materialului de deasupra) formate pe diapirul de la Sovata sunt lacurile Rosu, Verde, Ursu si Alunis (drenate de Pârâul Sărat), la care se adaugă si bazinetele izolate ce au la origine doline de dizolvare si tasare: Lacul Mierlei, Lacul Serpilor (actualmente o mlastină eutrofă) si Lacul Paraschiva (colmatat). Singurul lac de origine antroposalină este Lacul Negru, situat în partea sudică a Muntelui de Sare.